28/10/2009
Medicina funcţională, medicina prevenirii - citeste tot articolul in Ziarul Telegraf

06/10/2009 Test de evaluare a acizilor grasi corelati cu riscul cardiovascular “Viitorul scop al cardiologiei este de a intelege cauza inflamarii…” In trecut, ateroscleroza, cu gravele sale sechele cardiovasculare, era cunoscuta ca patologia depozitului lipidic in peretele arterial. Astazi, important pe scena descoperirilor in campul aterosclerotic este procesul inflamator cronic. Inflamarea joaca un rol determinant in fiecare pasaj al acestei maladii, de la faze initiale pana la complicatii trombotice.

Incercarile stiintifice in campul cardiovascular in acest deceniu s-au dedicate timpului si resurselor importante a descoperirilor, a studiului markerilor inflamatori, si a folosirii lor in diagnosticare si preventie. Testul de diagnosticare propus de Funstional Point, COR TEST, tine cont de aceleasi decsoperiri stiintifice si cu o tehnologie foarte sofisticata masoara acizii grasi omega 3, omega 6, si trans acizii prezenti in membrane eritrocitara din sangele capilar. Sangele se preleveaza printr-o simpla intepatura de ac, este recoltat pe un support de hartie pregatit adecvat anterior, si este trimis la Functional Point. Dupa cateva zile se expediaza medicului currant un raport cu rezultatele de laborator impreuna cu indicatiile nutritionale necesare pentru corectarea eventualelor probleme intalnite.

19/07/2009
Pastile pentru colesterol dupa somnul de dupa-amiaza?

Nu, nu este o gluma.
In editia din 21/03/07 a prestigioasei publicatii americane Circulation, institutia American Heart Association a subliniat meritele unui medicament anti-colesterol ce contine statine, si care a fost administrat baietilor cu varsta mai mare de 10 ani si fetelor imediat dupa ce avusesera primul ciclu menstrual, pentru valori ale colesterolului LDL depasind 190 mg/dL.
Noi credem ca lupta impotriva hipercolesterolemiei la copii trebui sa inceapa printr-o schimbare radicala a stilului de viata si prin combaterea obezitatii, nu printr-o pastila cu statine. Companiile farmaceutice nu se dau in laturi de la nimic, mai ales daca isi dau seama ca astfel si-au asigurat o clientela pentru urmatorii 70 de ani.
Nivelul ridicat de colesterol la majoritatea acestor copii nu este provocat de mutatii genetice (care ar putea justifica administrarea de statine). Hipercolesterolemia reprezinta aproape intotdeauna un simptom al unui dezechilibru metabolic mai grav, de obicei legat de insulinemie.  
Daca acesti copii ar face mai mult exercitiu fizic si ar consuma mai putine dulciuri (sau preferabil deloc), carbohidrati din alimente rafinate industrial si bauturi acidulate, nivelul lor de colesterol – nimic surprinzator – ar scadea considerabil. Din pacate ne confruntam cu un camp minat de companii farmaceutice si de fast food care obtin profituri uriase pe seama acestor copii…

12/04/2009
Nutrigenomica si obezitatea

Cu totii cunoastem gustul delicios al unei bauturi bune, fie intr-un bar, fie acasa, singur sau cu prietenii. Insa un lucru pe care nu multi il stiu este ca acest gust delicios se datoreaza adesea unui anume tip de indulcitor cunoscut sub numele de HFCS (sirop de porumb bogat in fructoza- High Fructose Corn Syrup).
HFCS este obtinut pe cale industriala din porumb si contine un nivel inalt de fructoza (aproximativ 50%) si glucoza (celalalt procent de 50%). HFCS isi datoreaza succesul gustului placut, costului redus si solubilitatii perfecte (nu se cristalizeaza pe fundul recipienului). Un alt lucru pe care nu multi dintre noi il cunosc-  surpriza! – este faptul ca un numar tot mai mare de oameni de stiinta dau vina pe HFCS ca fiind principalul vinovat in cazurile de obezitate si diabet tip II, care au invadat practic SUA precum si alte zone ale lumii influentate de obiceiurile alimentare americane. Este suficient sa ne gandim numai ca continutul caloric al HFCS dintr-o doza echivaleaza cu 10 pliculete de zahar!

De ce fructoza este nociva in HFCS, dar nu si in fructe?
In primul rand, fructele contin un nivel mult mai scazut de fructoza (aproximativ 3-5 % din greutatea fructului) ea fiind in plus insotita de o cantitate mare de fibra care incetineste absorbtia, pe cand HFCS contine fructoza obtinuta pe cale chimica (si care masoara o concentratie de 50%), care este absorbita imediat in sange.
Un mod de a intelege felul in care HFCS dauneaza metabolismului este prin intermediul NUTRIGENOMICII, care studiaza influenta alimentelor asupra mostenirii genetice a fiecarui individ.
In urma unui studiu efectuat de Dr. Juan Carlos Laguna si colegii sai de la Universitatea din Barcelona, administrarea de apa indulcita cu fructoza (10%) unor cobai a afectat capacitatea ficatului acestora de a metaboliza siropul in scopul producerii de energie, incurajand transformarea fructozei in depuneri de grasime.
Administrarea de lichid indulcit cu fructoza a inhibat de asemenea efectul unui receptor nuclear numit PPAR-alfa, care este responsabil pentru informatia genetica privind oxidarea (adica degradarea metabolica) a acizilor grasi.
Mai multa fructoza (chimica)  = mai multa masa grasa. Cat timp asteptam ca aceste studii sa fie efectuate si pe om pentru a se confirma rezultatele, poate ar trebui sa incepem sa reducem – sau chiar sa eliminam – acele bauturi acidulate delicioase si racoritoare care tenteaza pe oricine este insetat (putem vorbi aici si despre producatorii avizi ale acestora…).

10/02/2009
O alimentatie cu nivel caloric scazut, saraca in carne plus exercitiul fizic de rezistenta reduc riscul aparitiei de cancer 
Conform unui studiu interesant publicat recent in American Journal of Clinical Nutrition (Am J Clin Nutr 2006 Dec, 84 (6): 1456-62), o alimentatie cu nivel caloric si proteic scazut, insotita de mult exercitiu fizic de rezistenta ajuta la diminuarea riscului de aparitie a cancerului.
Fontana si colegii sau cercetatori de la Departamentul de Geriatrie si Stiinta a Nutritiei de la Centrul de Nutritie Umana din cadrul Universitatii de Medicina de la Washington, St Louis, MO, SUA, au demonstrat faptul ca alimentatia de tip occidental, obezitatea si stilul de viata sedentar stimuleaza factorii de crestere si hormonii din sange care promoveaza dezvoltarea tumorilor.
S-au efectuat studii pe trei categorii de indivizi de aceeasi varsta si sex:
• 21 de indivizi cu regim de viata sedentar, cu un aport zilnic mediu de aproximativ 0.73 grame de proteina pe kilogram de masa corporala
• 21 de alergatori de maraton antrenati sa alerge aproximativ 80 km pe saptamana si care consuma de obicei 1.6 grame de proteina pe kilogram de masa corporala in fiecare zi
• 21 de indivizi cu regim de viata sedentar, obisnuiti cu o alimentatie tipic occidentala, 1.23 grame de proteina pe kilogram de masa corporala (OMS recomanda un aport zilnic de 0.80 grame de proteina pe kilogram de masa corporala).

Indicele de masa corporala (IMC-ul) primelor 2 grupe a fost cu 5 puncte mai scazut decat al celei de-a treia grupe (o medie a IMC-urilor de aproximativ 21, fata de 26). In plus, acestia aveau un nivel mult mai scazut de masa grasa precum si niveluri mai mici de IGF-1 (factorul insulinic de crestere-1, un factor de crestere esential care accelereaza proliferarea celulelor normale si mutante), hormoni sexuali liberi, leptina si proteina-C reactiva, care sunt corelate in diverse moduri cu accelerarea proceselor de imbatranire prematura si cu dezvoltarea tumorala. Vegetarienii au propus a reducere a cantitatii de carne din alimentatie, insa cea mai importanta descoperire a acestui studiu sunt beneficiile exercitiului fizic de rezistenta. Alergatorii de maraton monitorizati in cadrul studiului au consumat de doua ori mai multa proteina decat vegetarienii, si totusi au manifestat un nivel identic al diminuarii factorilor plasmatici care pot provoca tumori si imbatranire prematura. Conform acestui studiu, exercitiul fizic de rezistenta este capabil sa diminueze efectul pro-inflamator si pro-mutagen al unei alimentatii prea bogate in proteine.

19/01/2009
De ce viata unui elefant este de 20 de ori mai lunga decat cea a unui soarece?

Unul dintre motive este acela ca este mai mare, insa in principal din cauza metabolismului mai lent.
Viteza metabolica este viteza cu care celulele, si in special organitele intra-celulare responsabile cu producerea de energie (adica mitocondriile), descompun substraturile alimentare si consuma oxigen.
Cu cat oxigenul este consumat mai repede, cu atat organismul traieste mai putin.
Mamiferele cu rata metabolica ridicata (si deci cu un consum ridicat de oxigen), cum ar fi de exemplu soarecii, imbatranesc si mor repede, in timp ce animalele cu un metabolism mai lent traiesc mai mult si imbatranesc intr-un ritm mai lent.
Cu toate acestea, exista si exceptii de la regula: pasarile, liliecii si oamenii traiesc mai mult in ciuda vitezei lor metabolice.
Motivul este numarul de specii reactive ale oxigenului (ROS, de exemplu: radicalii liberi) produsi in urma reactiilor metabolice mitocondriale care ies din lantul respirator mitocondrial.
Conform profesorului Gustavo Barja de la Universitatea Complutense din Madrid, porumbeii elibereaza o zecime din speciile reactive ale oxigenului pe care emit soarecii si traiesc de zece ori mai mult, desi au o viteza metabolica similara cu a acestora in stare de repaus. Ei pot chiar sa aiba niveluri mai scazute de antioxidanti si totusi sa triasca mai mult. Radicalii liberi accelereaza procesul de imbatranire celulara, asa ca, cu cat sunt mai eficient neutralizati, cu atat individul respectiv traieste mai mult.
In iunie 2005, echipa de cercetatori condusa de Douglas Wallace de la Universitatea din Irvine, California au selectat niste soareci transgenici care aveau capacitatea de a produce o cantitate suficient de mare de catalaza (o enzima antioxidanta) in mitocondrii, care sa blocheze anumite tipuri de radicali liberi (H2O2).
Nu numai ca speranta lor medie de viata a crescut cu 5 luni, dar unele boli degenerative cum ar fi afectiunile cardiace si cataractele au avut nevoie de mai mult timp pentru a aparea.