CRAMPELE MUSCULARE

Crampele reprezinta contracţii musculare dureroase, spasmodice, involuntare ce pot aparea pe durata repausului ori a exerciţiului fizic. Crampele  ce se manifestă in repaus nu ii afecteaza neaparat pe oamenii bolnavi si sunt mai des intalnite in timpul somnului. Crampele nocturne sunt de obicei provocate de o circulatie deficitara cauzata de o scadere a temperaturii corpului sau de pozitii vicioase in timpul somnului.

Alti factori ce cauzeaza crampe:
• Dezechilibre de hidratare: deshidratare sau hiperhidratare
• Consumul de medicamente (cum ar fi diureticele)
• Carente sau dezechilibre minerale, in special de calciu, magneziu, potasiu si sodiu.

Mineralograma Krinistest sau analiza minerala tisulara constituie un excelent instrument pentru masurarea deficientei sau dezechilibrului mineral, una dintre cauzele crampelor.

Sportivii au predispozitie catre crampe musculare pe durata efortului fizic, in special atunci cand se forteaza la limita in competitii. Crampele sunt extrem de raspandite printre sportivii de rezistenta, precum alergatorii de probe lungi si de maraton sau ciclistii.

90% din crampele pe care le manifesta acesti atleti se datoreaza oboselii musculare, 5% - dezechilibrului de minerale cauzat de transpiratia excesiva, iar restul- alti factori. Instalarea oboselii musculare si a crampelor severe difera de la individ la individ. Fiecare sportiv are propriul sau prag de oboseala, determinat de predispozitia genetica si de nivelul de antrenare si exercitiu. Variabilitatea individuala depinde de capacitatea individului de a-si asigura cantitatea optima de oxigen catre celulele musculare. Unii sportivi au folosit EPO (eryitropoietina, un medicament clasificat la dopaj) ca scurtatura catre garantarea unei rezerve suficiente de oxigen pentru celule, aceasta substanta crescand numarul de globule rosii (care transporta oxigenul). Acestia nu iau in considerare faptul ca EPO creste riscul de aparitie a unor complicatii vasculare grave.


De ce carenta de oxigen la nivel celular conduce la oboseala si la crampe musculare?
Deoarece cantitatea (in termeni tehnici: “tensiunea”) de oxigen depinde de incapacitatea glucozei, combustibilul organismului nostru, de a mai produce energie. Glucoza intra in organism ca molecula cu 6 atomi de carbon. In timpul ruperii sale metabolice in spatiul intracelular, ea formeaza o molecula cu 3 atomi de carbon, cunoscuta ca acidul piruvic. Daca exista suficienta tensiune de oxigen, acidul piruvic intra in mitocondrie, acesta fiind organitul celular care produce ATP (adenozin trifosfat), cea mai importanta molecula de energie a organismului. Acidul piruvic se descompune complet odata cu producerea de ATP, apa si dioxid de carbon. Daca insa tensiunea de oxigen este una scazuta, acidul piruvic ramane stocat in spatiul intracelular din afara mitocondriei si se transforma in acid lactic, impiedicand ruperea glucozei pana in momentul in care nivelul de oxigenare revine la normal. Producerea de acid lactic este insotita de eliberarea de ioni de hidrogen H+, ce au tendinta de a da aciditate celulelor, muschilor si sangelui. Aciditatea incetineste functiile enzimelor si capacitatea musculara. Acest fapt determina contractia musculara si stimularea la interior a terminatiilor nervoase, avand ca rezultat crampele musculare si durerea. La atleti, crampele musculare se mai pot datora deshidratarii provocate de o transpiratie abundenta pe durata exercitiului fizic. Alte cauze ar fi producerea de acid lactic (mai putina eficienta in generarea de energie) precum si eliberarea de ioni de hidrogen H+ ce induc aciditate (de unde rezulta contractiile dureroase).

Analiza minerala tisulara sau mineralograma Krinistest reprezinta un instrument stiintific de inalta calitate si usor de utilizat ce masoara dezechilibrul mineral provocat de deshidratare si gradul de eficienta a mecanismelor intracelulare de producere a energiei.  Mineralograma a fost utilizata pentru a detecta dezechilibrele din organismul lui Migidio Bourifa si a stat la baza planificarii unui program corect de furnizare de minerale, care l-a ajutat sa isi optimizeze nivelul de energie si sa castige astfel maratonul  la campionatul italian din 2007.

In 2004, personalul stiintific de la Institutul Spa Welness Medical Hera BodyCare au folosit aceeasi mineralograma pentru a creste performantele lotului olimpic roman de inot la Olimpiada de la Atena. Acesta a reusit sa ia o medalie de aur (Camelia Potec, la proba de  200 m liber) si una de bronz.

SUPLIMENTI RECOMANDATI: MAGNESIE PLUS, CALCIU, SOLUS, ECHINFLU